Una dintre armele pe care diavolul le pune în mâinile celor care nu au încă judecata lui Dumnezeu formată în inimile lor este erezia, care dăunează foarte mult lucrării lui Dumnezeu. Astfel de oameni sunt slabi și pretind că înțeleg lucrările Celui Preaînalt. De aceea, după ce sunt învățați prin revelația unui duh necurat, se amestecă printre oamenii credincioși. Astfel, mulți Îl părăsesc pe Domnul și fac ceea ce este rău în ochii Lui.

Când vezi pe cineva care propovăduiește ceva în afara Cuvântului, judecându-l ca fiind „bun” pentru oameni sau având un alt scop rău, avertizați-l serios, chiar dacă se consideră neprihănit și slujitor al lui Dumnezeu. Din păcate, a început să-i slujească diavolului. Dacă va continua, îi va strica și pe alții. Caută să fii împăcat cu Domnul, pentru ca El să te poată folosi și să onoreze ceea ce spui. Ilie l-a mustrat pe Ahab înainte de a trimite seceta care a durat trei ani și jumătate.

Ereziile vin cu o putere infernală atât de mare încât reușesc să-i îndepărteze pe mulți de la credința adevărată, așa cum a propovăduit-o Isus. Ele aduc aberațiile diavolului, care se străduiește să sădească minciuni în biserică și să o facă să se dezbine în scurt timp. Porunca lui Hristos către Petru a fost să aibă grijă de oile Sale (Ioan 21:17). Am văzut mai multe doctrine malefice, fără ungerea de Sus, invadând biserica. Însă, Cel Preaînalt ne va elibera de toate. Aleluia!

Când conducătorii cedează minciunilor lui Satan, devin oameni periculoși și, oricât de puternică ar părea apostolia lor, când ciclul „revelațiilor” se termină, oile care nu au urmat majoritatea care Îl disprețuia pe Dumnezeu vor fi slăbite nefolositoare. Prin urmare, greșelile doctrinare sunt trimise pentru a dăuna lucrării sfinte. Din păcate, diavolul reușește să semene neghină printre grâu (Matei 13:30).

Fără îndoială, Ieroboam ar fi făcut o treabă bună guvernând Regatul de Nord, deoarece profetul Ahia, care l-a întâlnit, spusese că separarea celor zece seminții de casa lui David avea aprobarea Domnului (1 Împăraților 11:31). Dacă l-ar fi căutat pe Cel Preaînalt, Ieroboam nu s-ar fi temut de cei care l-au înfruntat cerându-i reforme proaste. Totuși, mai târziu, el însuși s-a dovedit a fi un eretic, ridicând doi viței de aur și susținând că aceștia i-au scos pe israeliți din Egipt (1 Împăraților 12:28).

Nebunia lui nu a mers mai departe doar pentru că exista, în acele zile, un tânăr profet, care a auzit glasul Celui Atotputernic pe când se afla încă în Betel și a condamnat altarul făcut de împărat în Samaria (1 Împăraților 13:2, 32). Puterea lui Dumnezeu în acel moment era atât de mare încât, atunci când împăratul și-a întins mâna pentru a ordona arestarea profetului, s-a uscat și a revenit la normal doar când s-a împăcat cu Domnul, iar omul lui Dumnezeu s-a rugat (1 Împăraților 13:6).

Nu ne putem juca cu ereticii, ci trebuie să ne ferim de ei după una sau două îndemnuri. Generația pe care Domnul o pregătește să-I continue lucrarea nu poate fi stricată de cei care spun ce vor, iar biserica să nu ia nicio măsură. Porunca este să stăm departe de cei care mint poporul lui Dumnezeu. Așadar, nu vă lăsați înșelați! Fiți slujitori ascultători; în acest fel, veți ajuta mult lucrarea sfântă.