Dumnezeu ne-a dat Duhul Său pentru a face lucrarea Sa, folosind calitățile pe care le-a creat în noi, copiii Săi. Lucrarea este făcută de Domnul în parteneriat cu noi. El plantează sămânța în pământ bun, așa cum ne-a chemat Isus (Matei 13:8). Rodul este împărțit în nouă virtuți, dragostea lui Dumnezeu fiind prima care se produce. Ce privilegiu!

A doua este bucuria. Cei care umblă în Duh vor avea întotdeauna această alternativă la tristețe, apatie sau melancolie. Duhul Sfânt locuiește în noi, astfel încât să-I putem sluji lui Dumnezeu cu o inimă bucuroasă. Ori, beneficiul este în primul rând al nostru; la urma urmei, o inimă bucuroasă este un leac bun (Proverbele 17:22)! Prin urmare, trăiți în Domnul și folosiți această virtute pentru a vă vindeca de orice rău.

Pacea este de cea mai mare importanță pentru relația noastră cu frații și surorile noastre. Ne ajută să evanghelizăm cele mai împietrite inimi. Isus a spus că El ne dă pacea Sa și nimeni nu ne-o va lua (Ioan 14:27). Cu ea, căsniciile devin de lungă durată și primesc laude. Acest lucru este minunat pentru copii și pentru soți. Pacea ne ajută atât mental, cât și fizic.

Îndelunga răbdare este una dintre cele mai bune lucrări ale Duhului lui Dumnezeu în viețile noastre. Poate fi înțeleasă ca răbdarea necesară pentru a dobândi binecuvântările promise în Scripturi. Fără îndelungă răbdare, apar boli, dureri și diverse rele și suferințe. Cei care sunt îndelung răbdători trăiesc mai mult, mai fericiți și cu mai mult succes.

Bunătatea arată ai cui copii suntem, căci așa cum Domnul este recunoscut prin bunătatea Sa, așa vom fi și noi. Putem traduce acest aspect al roadei Duhului ca nădejdea bună care ne cuprinde inimile sau bunătatea plină de nădejde care ne ajută să trecem cu vederea unele probleme și să continuăm să ne rugăm pentru convertirea celor care le-au săvârșit.

A șasea lucrare este facerea de bine, în care ar trebui să fie implicate acțiunile noastre. Omul lui Dumnezeu nu poate fi rău nici măcar o dată, chiar dacă cineva îl asuprește. Deoarece este creată de Cel Preaînalt, facerea de bine este o armă foarte puternică împotriva urii, care domină religiile, și dorinței stricate a unor oameni de a profita mereu de noi.

Acum, vom analiza credincioșia, care nu este cea care ne dă puterea de a porunci obstacolelor să se dea la o parte din calea noastră și să se arunce în mare. Ea poate fi tradusă ca fidelitate, respect față de soțul/soția noastră și față de ceilalți, față de Cuvânt și față de cei naivi sau fără minte.

A opta lucrare este blândețea, care ne face să examinăm mai întâi orice înainte de a spune dacă este de la Dumnezeu sau nu. Cât de mult avem nevoie de această abilitate pentru a nu ne grăbi să afirmăm că ceva vine de la Cel Preaînalt și apoi să constatăm că am acționat greșit. Cu ea, Îi veți fi plăcuți Domnului.

În cele din urmă, avem cumpătarea sau stăpânirea de sine. Câți oameni, atunci când sunt implicați în păcat, au fost văzuți ca necredincioși, adulterini sau mincinoși? Stăpânirea de sine te va face un adevărat slujitor al lui Dumnezeu, căci nimic nu te va îndemna la nechibzuință.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares