Unul dintre momentele minunate din lucrarea lui Isus a fost atunci când i-a mustrat pe ucenicii care împiedicau pe copilași să vină la El pentru a fi binecuvântați (v. 16). În acel moment, un tânăr care privea totul a fost mișcat, dar nu a acordat atenție faptului că Învățătorul afirmase că oricine nu primește Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș nu va intra în ea (v. 17). Acest tânăr bogat s-a apropiat de Hristos și l-a întrebat ce ar trebui să facă pentru a moșteni viața veșnică.

Răspunsul fusese dat, dar el nu l-a înțeles. Învățătorul i-a vorbit despre păzirea poruncilor, citând preceptele cheie, din care decurg altele mai mici. Dacă ar avea candoarea unui copilaș, ar putea face ceea ce spusese Domnul: să vândă tot ce a acumulat, să dea câștigul săracilor și apoi să-L urmeze (v. 20-22). Iubirea de bani împiedică pe mulți să se mântuiască.

Hristos l-a întrebat pe tânărul bogat de ce Îl numise bun. Ori, fiind Dumnezeu, Isus a vorbit prin propovăduitori în rugăciunile lor, sfătuindu-i să vândă ce aveau, să dea săracilor și să-L urmeze. Întrucât acest tânăr era atașat de bani, a respins Cuvântul lui Dumnezeu pentru a nu se despărți de ceea ce avea. Dacă ar fi ascultat, ar fi putut deveni un propovăduitor sau o autoritate onestă și dreaptă, care ar fi fost răsplătită pe vecie.

Aceeași greșeală au făcut-o mulți oameni care nu au avut curajul să renunțe la ceea ce consideră a fi siguranța lor pentru zilele viitoare. Judecători, doctori și milionari s-au purtat așa. Vor să fie mântuiți, dar nu-i încredințează Domnului sensul vieții lor. A spune nu lui Dumnezeu acum înseamnă a nu fi primit în Împărăția care te-a ales să fii un slujitor credincios.

Tânărul bogat a înțeles doar o parte din poruncile menționate de Isus. Nu și-a dat seama de greșeala sa și comitea adulter cu diavolul, care l-a convins că nu Domnul îi vorbea despre vânzarea bunurilor sale și donarea veniturilor săracilor. Îi lua lui Dumnezeu dreptul de a alege cine să-I slujească în această viață, aducea o mărturie proastă și nu-L onora pe Tatăl (Domnul) și pe Mama (Biserica), care l-au născut în Hristos. El pretindea că împlinise totul!

Îmi place de următoarea afirmație biblică:  Isus S-a uitat ţintă la el, l-a iubit (Marcu 10:21). Această iubire este tradusă minunat atunci când îi spune că încă îi lipsește o atitudine care să rezolve totul: şi i-a zis: ... du-te de vinde tot ce ai, dă la săraci, şi vei avea o comoară în cer. Apoi vino, ia-ţi crucea şi urmează-Mă.”. Dar tânărul era fără minte. Cum îndrăznește cineva să refuze călăuzirea Celui care ține destinul tuturor în mâinile Sale și îi va răsplăti dacă Îl ascultă? Acel tânăr a pierdut mult!

În același fel, trebuie să pierzi mult. A nu da Pâinea Vieții lumii, fie mergând personal, fie finanțând călătoria altcuiva, este marea pierdere a generației noastre. Cercetează-ți conștiința și vezi de câte ori te-a iubit Dumnezeu și te-a chemat să faci voia Lui. Este necesar să te schimbi!

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares