După ce evreii au refuzat să stăpânească munții amoriților, începând ocuparea Țării Sfinte, o parte din populația care a însoțit exodul a simțit lipsa hranei care se afla în Egipt, iar acest lucru i-a influențat pe ceilalți copii ai lui Iacov. Drept urmare, dorința de a mânca carne i-a copleșit și s-au împotrivit Domnului. Moise aproape și-a pierdut locul înaintea Celui Preaînalt, dar Dumnezeu l-a sfîtuit cu răbdare să înțeleagă ce este EU SUNT.

După ce s-a rugat, Moise a primit îndrumarea ca ei să mănânce carne nu doar o zi, ci o lună, până când le va ieși pe nas. Nu a înțeles și i-a spus lui Dumnezeu că poporul său era format din 600.000 de bărbați, pe lângă femei și copii, ceea ce dă o medie de trei milioane de oameni. Erau mulți oameni, omenește vorbind. Apoi, Cel Atotputernic i-a spus că mâna Lui nu se va scurta și că va vedea voia Lui.

De multe ori, când trecem prin încercări și ajungem într-un punct în care nu vedem nicio cale de ieșire, facem aceeași greșeală de a crede că nu mai este nimic de făcut. În acele momente, trebuie să-L căutăm pe Domnul mai mult ca niciodată, să credem în El și să așteptăm puterea Lui specială care îi va surprinde chiar și pe cei mântuiți. Mâna Lui nu s-a scurtat și nici nu se va scurta, căci El este DOMNUL!

Daniel a fost eliberat din groapa leilor când nu mai era nicio speranță de a se salva; la urma urmei, fusese aruncat înaintea unor feline mari și flămânde. Cu toate acestea, Dumnezeu Și-a trimis îngerul, care le-a înăbușit dorința de a se hrăni cu slujitorul Său. Acea noapte pe care profetul a petrecut-o printre acele animale trebuie să fi fost cea mai copleșitoare din viața lui. După ce a ieșit de acolo, nimeni nu a mai îndrăznit să-l vorbească de rău. Toată lumea a început să-l respecte ca pe un slujitor al lui Dumnezeu.

În mod similar, rebelul Iona a fost aruncat în marea furioasă, înghițit de un pește uriaș și a petrecut trei zile și trei nopți în stomacul lui până când a decis să se roage și să se împace cu Cel Preaînalt, promițând să-și termine misiunea. Probabil că nimeni nu a trecut printr-o încercare atât de grea ca a lui, care, pentru a supraviețui, fără să mănânce sau să bea apă, s-a prins de un organ din interiorul peștelui. Ieșind de acolo, a convins pe Ninive să-L caute pe Domnul.

Care-ți este necazul? Tu ești singurul responsabil pentru el. Apropie-te de Dumnezeu acum, mărturisindu-ți păcatul! Viața ta este mai importantă decât rușinea pe care o vei simți pentru faptul de a-ți fi recunoscut greșeala. Ai căzut în ispite rușinoase pentru că nu ai fost smerit înaintea Tatălui. Nu lăsa diavolul să continue să te țină subjugat. Pocăința este calea de ieșire!

Mâna Tatălui ceresc nu a fost scurtată. Puterea Lui este aceeași, iar harul Lui este la fel de puternic astăzi ca în ziua în care ai auzit prima dată Evanghelia. Așadar, nu te lăsa dus în rătăcire de cel rău; curăță-te astăzi! A trăi cu Domnul pentru toată veșnicia este mai important decât să te complaci în nefericirea ta actuală!

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares