Prorocul Ieremia a fost ridicat pentru a-i călăuzi pe israeliți în cea mai dificilă perioadă pentru poporul lui Iuda, după moartea împăratului Iosia. Cea mai mare problemă cu care s-a confruntat a fost îndepărtarea de Domnul și închinarea la alți dumnezei, lipsa moralității și alte păcate comune din acele vremuri. El a continuat să-i avertizeze în timpul domniei lui Ioiachim până la sfârșitul lui Zedechia, tot fiu al lui Iosia (1 Cronici 3:15). Crede și vei trăi!

La scurt timp după ce Ieroboam a despărțit cele zece seminții ale lui Israel, a primit promisiunea nașterii unui fiu care se va naște în casa lui David, al cărui nume va fi Iosia, și care va lucra pentru moralizarea poporului lui Dumnezeu (1 Împăraților 13:2). A fost nevoie de trei sute treizeci și șase de ani pentru ca această prorocire să se împlinească, iar împăratul a făcut exact ceea ce fusese prorocit despre el. Cu toate acestea, fiii care i-au succedat au comis cele mai grave greșeli împotriva poporului lui Dumnezeu, așa că au fost trimiși în Babilon.

Nașterea lui Iosia și lucrările sale făcute conform revelației sfinte ne umplu de bucurie și dovedesc că Dumnezeu Își împlinește Cuvântul. El dorește să-L onorăm făcând partea noastră: Nu te teme nicidecum de ce ai să suferi. Iată că Diavolul are să arunce în temniţă pe unii din voi, ca să vă încerce. Şi veţi avea un necaz de zece zile. Fii credincios până la moarte, şi-ţi voi da cununavieţii (Apocalipsa 2:10).

Fiecare cuvânt pe care Domnul i l-a dat lui Ieremia să-l transmită oamenilor s-a împlinit în viețile celor care l-au ascultat. Vedeți că secretul succesului este să recunoașteți ceea ce Dumnezeu spune în Scripturi și să credeți că acestea se vor împlini. Prin urmare, stați de neclintit în Cuvânt, cerând împlinirea lui în Numele lui Isus. Domnul nu vorbește în zadar, ci cu scopuri sfinte și veșnice. Ascultarea de Tatăl este aducătoare de rod. Credeți!

Prorocul va întâmpina multe dificultăți în lucrarea sa, dar Dumnezeu nu-l va părăsi niciodată. Când primim îndrumare din Ceruri, trebuie doar să credem în Cel Preaînalt, căci El ne învață despre toate lucrurile. Prin urmare, pregătiți-vă să faceți voia lui Dumnezeu, ca să nu fiți găsiți mincinoși. Cel ce se încrede în Domnul este ca Muntele Sionului, care dăinuie pe vecie (Psalmi 125:1).

Ce trist este să citim sfârșitul versetului pe care îl studiem: [...] până pe vremea când a fost dus Ierusalimul în robie! De ce fiii lui Iosia nu s-au luat după el, ci au făcut ceea ce n-ar fi trebuit niciodată să asculte? A acționa fără îndrumarea lui Dumnezeu ne va aduce pedeapsa meritată (Osea 9:7). Partea noastră este să credem în împlinirea promisiunilor Domnului cu privire la noi. Pocăința de păcate este necesară (Osea 14:2)!

Apostolia lui Ieremia a fost desfășurată în cea mai grea perioadă din istoria poporului Israel, căci ceea ce interzisese Cel Preaînalt a fost practicat fără nicio teamă. Israeliții s-au vândut diavolului și, ca urmare, au fost duși la cea mai proastă „școală” din toate timpurile: Babilonul. Stați de veghe!

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares