Care este oare avantajul unui creștin care, de fapt, se încrede în Domnul Dumnezeu și a cărui nădejde este El? Comparația cu un pom nu este întâmplătoare. Creștinul are rădăcini care se întind spre râul cu ape vii. Astfel, nu se va speria când este încercat, frunzișul nu-i va slăbi niciodată și, în vremuri de răstriște, nu va lupta cu disperare pentru supraviețuire, căci nu va înceta niciodată de face roade.

Unul dintre lucrurile cele mai importante este de a-și pune toată credința în Cel Atotputernic. Deseori, nu ne dăm seama că ne încredem în oameni, biserică și alte instituții. Ministerul public, de exemplu, este legiuitorul, însă, nu ne putem pune în el încrederea noastră, nici în judecătorul Justiției, care execută legea. Același lucru se poate spune despre biserică sau orice alt om sau instituție. Numai Creatorul și Fiul Său, Isus, merită încrederea, cât și nădejdea noastră.

Dumnezeu, care nu ne-a creat din întâmplare, ci cu o misiune de îndeplinit, ne compară cu un pom. Biblia avertizează că pomul ce nu face roadă bună trebuie tăiat, iar aceasta ne slujește drept îndemn (Ioan 15.1,2). Smochinul ce a negat roada Domnului a fost blestemat și s-a uscat (Marcu 11.12-14). Trebuie să înțelegem că am fost aduși în lume, cât și în biserică, cu un scop nobil, și Domnul ne-a dat un exemplu de ceea ce ni se poate întâmpla de nu-I îndeplinim planul. Isus a spus că pricina alegerii noastre este de a continua să aducem roade (Ioan 15.5-16).

A rămâne pe loc și a deveni neroditor ne prilejuiește o condamnare extrem de neplăcută. Pe de altă parte, este necesar ca, asemenea pomului amintit, să ne întindem rădăcinile spre râul cu ape vii (Ieremia 2.13). De nu ne vom adăpa din aceste ape, nu vom reuși să ne menținem ”vii” în vremuri de răstriște (Psalmul 1.3). De asemenea, nu vom avea un cuvânt plăcut și ne va lipsi puterea de a birui ispitele. Fără as binefacerile acestor ape binecuvântate vom arde cu siguranță în păcat. Domnul vrea să ne vadă roditori și curățați de orice implicare a celui rău.

Cel care se teme de atacurile celui rău nu bea din apele vieții. Capacitatea de a arăta slava lui Dumnezeu depinde de apa scoasă din Izvorul veșnic. Cu frunze veștede, nimeni nu ne va da atenție. Fiind salvarea acestei lumi, nu putem depinde de ”milostenia” celor rătăciți. Nu trebuie să luptăm cu disperare pentru a ne menține vii. Trebuie să îndeplinim anumite condiții pentru a da roade în orice vremuri sau împrejurări.

         În Hristos, cu dragoste,

         R. R. Soares