Unul dintre privilegiile pe care le primim atunci când ne-am născut din nou este că putem chema pe Dumnezeu Tatăl nostru. Aceasta reprezintă mai mult decât simple cuvinte; înseamnă că avem supremația peste orice încercare a diavolului de a ne face să suferim. Când ne deschidem gura și îl chemăm pe Tatăl ceresc, punem toată autoritatea divină în acțiune în numele nostru.

Apostolul Pavel a spus că, dacă suntem copii ai Domnului, suntem moștenitorii Lui (Romani 8:17). Prin urmare, având dreptul de a moșteni toate făgăduielile divine și de a fi moștenitori împreună cu Isus, nu va fi altul decât petițiile noastre. Tot ce învățăm în Scripturi ne aparține; dacă vom determina în Numele lui Isus, vom avea răspuns de la Tatăl care ne iubește.

Nu este părtinire la Dumnezeu (Romani 2:11). Indiferent cine ai fost în trecut, El te iubește din toată inima, și dacă crezi în Cel Prea-Înalt și Îl slujești cu toată ființa ta, El va îndeplini tot ce a promis. Pentru Dumnezeu, originea noastră umană nu contează deloc, ci dacă Îl avem ca Tată - și numai El este Tatăl celor care sunt copiii Săi. Când devenim copii ai Celui Prea-Înalt, îl facem Tatăl nostru. Depinde de ceea ce credem în Cuvântul Său, astfel încât El să poată înfăptui în viața noastră. Dar oricine nu primește pe Isus ca Mântuitor, nu va primi niciodată puterea de a fi făcut copil al lui Dumnezeu (Ioan 1:12). Cel Atotputernic judecă după fapta fiecăruia. El nu se uită la aspectul nostru și, prin urmare, răspunde petiției noastre. Dimpotrivă, el aude strigătul nostru în virtutea a ceea ce facem cu ceea ce ne descoperă în Cuvântul Său.

Meditează asupra acestui lucru: ceea ce faci cu atingerea lui Dumnezeu este ceea ce contează. De aceea, oricine disprețuiește Cuvântul Lui va pieri. Dacă, pe de altă parte, cineva crede în Cel Preaînalt și determină victoria, puterea divină va lua măsuri și va confirma ceea ce i-a făgăduit. Acum, care suntem răi, ştim să dăm daruri bune copiilor noştri, cu cât mai mult Tatăl nostru, care este un Tată iubitor (Luca 11.13)! Cel Prea Înalt va acorda întotdeauna binecuvântările Sale celor care se potrivesc cu planul Său minunat de mântuire.

Petru a spus că trebuie să umblăm în frică. Aceasta nu înseamnă că ar trebui să fim speriați la moarte, ci să respectăm Cuvântul Domnului. Dacă este ceva ce trebuie să faci, dar nu poți spune adevărul sau nu respecți nevinovăția cuiva, nu o face. Oricine se dăruiește păcatului, fără îndoială va vedea că fapta sa rea îl împiedică să fie binecuvântat de Dumnezeu. Fă doar ceea ce spune Biblia; astfel încât să nu fi niciodată dezamăgit. Îndeplinirea voinței divine este cel mai nobil act pe care îl putem avea în timpul întregii noastre călătorii pământești.

Avem un timp scurt de pelerinaj pe Pământ. Desigur, cu moartea, nu vom înceta să mai existăm, pentru că, deși pelerinajul nostru începe aici, va dura toată veșnicia. Celor cărora nu le pasă ce fac vor descoperi, prea târziu, că vor suferi veșnic în întuneric.

            Întru Hristos, cu dragoste,

            R. R. Soares