Așa cum a făcut David, fiul lui Dumnezeu nu trebuie să accepte niciodată înfrângerea. Vrăjmașul poate face ceea ce dorește, dar nu va reuși să țină piept Cuvântului bun al lui Dumnezeu. Domnul se va rídica și-i va prinde pe nelegiuiți în capcanele lor. Acum, pentru a fi biruitori, trebuie să fim de neclintit în spusele noastre cum că păcatele noastre au fost purtate în trupul Domnului pe lemn, căci prin rănile Lu iam fost vindecați (1 Petru 2.24). Înaintea Tatălui, vina noastră nu mai există, căci a fost socotită neprihănită prin sângele lui Isus vărsat întru mântuirea noastră (Romani 4.25). 

Prin credința sa, psalmistul cerea ca Cel Preaînalt să-l prindă pe vrăjmaș și să-l dea de pământ. Fratele meu, tot ceea ce vine de la vrăjmaș trebuie să fie ”încătușat” și sfărâmat în picioare. Dacă gheena se ridică împotrivă-ți, nu te pierde cu firea ; du-te înaintea Domnului și, cu credință, determină ca duhul cel rău – ce îți tulbură liniștea, sănătatea, fericirea conjugală și financiară, sau orice altceva – să fie încătușat și aruncat în focul cel veșnic. Vrăjmașul nu va răbda nicicum puterea focului sfânt.

Nu-ți lăsa sufletul pe mâna asupritorilor, căci ei au fost înfrânți de Mântuitor și, de aceea, nu mai au niciun drept de a năvăli peste tine cu nenorociri. Până la urmă, ești liber ca să te bucuri de o viață îmbelșugată, căci aparții lui Dumnezeu și nu poți accepta niciun rău în viața ta. Așadar, cu credință, roagă-te și determină-ți izbăvirea. Porunca ta va încuviința Cuvântul Domnului. Cu Isus înseamnă să biruiești necontenit.

Interesul celor nelegiuiți este profitul. Pentru bani, sunt capabili să înșele, să ucidă și să facă orice altă nelegiuire. Ei nu știu că tot ceea ce adună aici nu vor putea lua întru veșnicie. Dimpotrivă, cei care slujesc lui Dumnezeu știu că lucrul cel mai bun este de a obține pâinea ce dăinuie în veac de veac, cunoașterea Cuvântului lui Dumnezeu.

David și-a deschis inima și ne-a arătat cât de multă înțelegere avea asupra lumii duhovnicești. Pentru el, singura salvare este de a avea o credință de neclintit în Domnul și de a-I sluji din toată inima și din toate puterile. Dacă nu I-ai slujit încă lui Dumnezeu în acest mod, fă o încercare. Cei care se încred câtuși de puțin în Cel Preaînalt nu Îl părăsesc pentru nimic în lume.

Lumina pe care împăratul David a primit-o față de lucrurile sfinte și dragostea pe care o nutrea Domnului au făcut astfel încât însuși Dumnezeu să spună că acesta era după inima Sa (1 Samuel 2.35). Tatăl se va adresa așa și celui care Îi slujește cu credincioșenie.

            În Hristos, cu dragoste,

            R. R. Soares