Minunea este un lucru sfânt și valoros, căci, fără această lucrare sfântă, nu am ști care este calea adevărată. Adepții celor mai diferite religii vorbesc despre creatorul lor cu cea mai mare recunoștință, deși nu au primit nimic de la el. Însă, cei care aud Cuvântul lui Dumnezeu nu sunt adepții niciunei dogme, căci sunt luminați de Adevăr și, de aceea, sunt izbăviți de orice suferință – fiindcă, până la urmă, adevărul îi face slobozi (Ioan 8.32)!

            Izbăvirea unui om stăpânit de demon este ceva extrem de important. Dacă cineva care a luat parte la acest act nu are cum să nu spună că nu crede în Domnul, căci, văzând cele două forțe – binele și răul – luptându-se, este imposibil să spună că nu a văzut pe Dumnezeu și pe diavol în luptă. Cel rău luptă pentru a rămâne în acel trup, iar puterea sfântă, pentru a slobozi acea viață din ghearele lui Satana.  

            Semnele, puterile și diferitele minuni pe care Isus le înfăptuiește sunt mărturii pe care El le aduce despre adevăr. Nu putem propovădui Cuvântul nimănui fără ca puterea sfântă să lucreze, căci ce este născut din carne, este carne (Ioan 3.6a). Numai cel care dovedește că Domnul este bun începe să-L iubească cu adevărat din toată inima.

            Încă de la început, Cel Atotputernic lucrează în viața omului. De ce oare ar face El altfel astăzi? Dumnezeu a adus frunzele de smochin cu care Adam și Eva s-au acoperit (Geneza 3.7); distrugând lumea în vremea lui Noe, El a pus în cer curcubeul Său drept dovadă că lumea nu va mai fi distrusă de apă (Geneza 9.13). Pe vremea zilelor lui Isus pe pământ, Cel Preaînalt a continuat să lucreze pentru a ne arăta ceea ce El va face astăzi.

            Dacă Învățătorul nu ar fi făcut semne, tămăduindu-i pe bolnavi și slobozindu-i pe cei asupriți, cum am ști oare că vestirea Sa este adevărată? Astăzi, mai mult ca oricând, este necesar ca propovăduitorii să se pătrundă de puterea cerească și să o folosească pentru a întări Evanghelia.

            Când Ioan Botezătorul, prins în închisoare, s-a îndoit de Isus dacă era sau nu cel care avea să vină și i-a trimis pe ucenici să-L întrebe, Hristos a dat o dovadă clară, spunând: “Duceţi-vă de spuneţi lui Ioan ce aţi văzut şi auzit: orbii văd, şchiopii umblă, leproşii sunt curăţiţi, surzii aud, morţii învie şi săracilor li se propovăduieşte Evanghelia.” (Luca 7.22).

            Acest fel de răspuns trebuie să primească toți oamenii la întrebările lor. Numai cu dovezi un om se poate converti cu adevărat. Însă, biserica trebuie să înceteze de a încerca să creeze tot felul de formule pentru oameni și, în anumite cazuri, chiar și pentru demoni. Acestea nu conving oamenii despre adevăr, ci, cel mult, reușesc să-i scoată pe unii dintr-o înșelăciune pentru a-i pune în alta, căci, numai Evanghelia are puterea de a da tuturor mântuirea desăvârșită!          

            În Hristos, cu dragoste,

            R. R. Soares