Hotărârile pe care Iosafat le-a luat au făcut ca să aibă o soartă bună. Cine va face la fel va vedea că Domnul va fi cu el așa cum a fost cu cei ce s-au temut de El în vechime. Acesta este felul de om pe care Cel Preaînalt vrea să binecuvânteze. Nu contează cine trăiește lângă tine, căci numai tu poți face diferența. Supunerea ta față de Cuvântul lui Dumnezeu este ceea ce contează. Dacă cineva nesocotește Scriptura cea Sfântă, va pieri fără îndoială.

Străduindu-se să slujească lui Dumnezeu cum a făcut David, strămoșul său, și nu să creadă în misticism, Iosafat a dat Domnului prilejul de a lucra în viața sa. Chiar dacă nu ai multă cunoaștere a Bibliei, străduiește-te să slujești Tatălui din toată inima potrivit Cuvântului Său, iar El te va ajuta să fii biruitor. Cine are interes în lucrurile mistice, chiar de are credință în Evanghelie, nu va avea sprijinul Celui Preaînalt.

Iosafat a căutat pe Dumnezeul lui David încă de copil. Această căutare se face așa cum este consemnat în Scripturi. Și tu poți face la fel; așadar, nu prin Dumnezeul lui David sau al lui Avraam trebuie să cauți, ci prin Dumnezeul și Tatăl Domnului nostru Isus Hristos. Este vorba de același Dumnezeu, însă, ca Dumnezeu al lui David, El nu poate lucra în mod deplin. Dar, ca Dumnezeu și Tată al lui Isus, lucrarea Sa este fără de limite.

Tânărul rege s-a străduit să respecte poruncile Domnului. Cine va face asta va vedea că a luat hotărârea cea mai bună. Cel ce păzește poruncile sfinte dă Tatălui posibilitatea de a lucra în el. Cum toate făgăduințele se împlinesc în Isus, când credem, Domnul le îndeplinește (2 Corinteni 1.20). Cei ce umblă potrivit poruncilor sfinte vor ști cum să procedeze în toate cele (1 Corinteni 2.16).

Lucrările pe care le făcea Împărăția Nordului au atras mânia Domnului. Semințiile ce și-au păstrat numele de Israel, dar nu au respectat pe Domnul, care le va scoate din robie, au împiedicat ca Dumnezeu să le binecuvânteze. Sunt creștini ce nu văd nimic rău în faptul de a consuma băuturi alcoolice sau să se uite la filme erotice, să nu respecte adevărul sau să facă alte lucruri păcătoase. Ori, aceste practici îi împiedică să fie biruitori.

Rezultatul credinței lui Iosafat a fost că Cel Preaînalt i-a dat împărăția pe mâinile sale. Noi am fost făcuți preoți și domni pentru Dumnezeu (Apocalipsa 1.6). Așadar, nu este de ajuns să ai o diplomă ; fără a lua în stăpânire, nu ne putem folosi autoritatea de suveran. După ce credința i-a fost întărită, lui Iosafat i s-au dat darurile ce au făcut să aibă parte de belșug și slavă din plin. Ele pot fi materiale, dar, mai ales, trebuie să fie de ordin duhovnicesc.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares