Nu există om care, născându-se din nou, să nu fi fost făcut împărat de Domnul Isus pentru Dumnezeu, Tatăl Său (Apocalipsa 1.6). Însă, majoritatea celor mântuiți nu au auzit vorbindu-se despre asta și trăiesc plângându-se la picioarele Învățătorului ca El să le dea o binecuvântare. Cei ce au primit pe Isus drept Domn și Mântuitor trebuie să învețe să se poarte ca un stăpân în toate sectoarele vieții. Este hotărârea credinciosului despre cum va trăi.

În sfârșit, exită o primejdie ce îi paște pe cei mântuiți: răul. Acesta se poate manifesta prin practicarea de fapte rele și nesocotite, tăinuite în inimă. Atâta timp cât omul mântuit nu-și asumă locul de stăpân, poate fi folosit de vrăjmaș. Dar, fiind autoritatea supremă asupra vieții sale, i se face scârbă atunci când diavolul încearcă să se folosească de el pentru a pricinui rău cuiva.

Am face un bine foarte mare umanității dacă am reuși să-i determinăm pe cei mântuiți să-și ocupe locul hotărât de Domnul. Purtându-se ca împărați, nu se vor lăsa folosiți pentru a cauza suferință aproapelui. Astfel, cei rătăciți vor dori să ia calea mântuirii. Cred că unul dintre cele mai bune mijloace de evanghelizare este de a face din orice credincios un biruitor, fiindcă, dacă cei rătăciți îl văd biruitor, vor dori și ei să se alăture lui Isus.

Pe de altă parte, folosind neprihănirea – asumându-ți ceea ce Cuvântul spune că-ți aparține – vei fi pe placul lui Dumnezeu, cât și al oamenilor. De un astfel de om lumea are nevoie. Cum nimicirea este aproape, trebuie să ne străduim cât putem pentru a-i face pe cei rătăciți să vadă că există un loc pentru ei în Isus Hristos. De vor fi în Isus, iar cuvintele Învățătorului vor fi în ei, tot ceea ce vor cere sau determina li se va face (Ioan 15.7).

Orice membru din Trupul lui Hristos trebuie să folosească neprihănirea, căci, altfel, împărăția nu-i va fi recunoscută. Aici se află un mare pericol: când vrăjmașul va hotărî să-ți facă vreun rău, dacă nu vei fi recunoscut drept împărat, va reuși să te atingă, iar tu nu vei putea face nimic. Nu din întâmplare sunt atâția fii ai lui Dumnezeu care suferă. Domnul a spus prin proorocul Osea că faptul din cauza căruia poporul Său suferă este lipsa cunoașterii (Osea 4.6).

Mântuiții ar trebui să primească răspuns de fiecare dată când se roagă. Adevărul este că nu există lucru mai trist pentru orice fiu al lui Dumnezeu decât să nu fie auzit în cererile și determinările sale. Când asta are loc, pare că credința în Isus este ceva neadevărat, ce nu funcționează pentru toată lumea, sau că omului i s-a destinat să sufere. Asta este, însă, limba diavolului.

Nu există și nu va exista niciodată un asemenea lucru cum că Domnul a creat pe cineva pentru a suferi. Cei ce slujesc lui Dumnezeu ca niște stăpâni nu se dedau răului. Folosindu-se de neprihănire, aceștia vor domni pe Pământ. Ce vei face oare tu de acum înainte ?

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares