Este important ca să știi dacă ai fost rău sau neprihănit în faptele tale, fiindcă de asta îți atârnă fericirea sau nefericirea veșnică. Niciun păcătos nu va fi iertat în Ziua judecății de apoi, cel puțin numai dacă a avut vreme să se căiască și să se împace cu Domnul. Așadar, nu va începe să sufere din Ziua Judecății Veșnice, fiindcă, aici, în această lume, oricine face parte din grupul celor răi va avea de suferit atacurile celui rău.

Lucrurile mărunte sunt cele ce fac pe un credincios în Dumnezeu să fie păcătos. Greșește fără niciun motiv, scuza fiind aceea de a ajuta lucrarea sfântă. În toate lucrurile, fii o pildă (1 Timotei 4.12)! În niciun caz să nu cedezi autorului ispitelor, care va încerca fără îndoială să te amăgească cu limba sa. Cel mai bine este de a onora întotdeauna pe Domnul, păzindu-I poruncile. Cine va face voia lui Dumnezeu va fi mereu răsplătit.

Cuvântul lui Dumnezeu ne învață să nu aruncăm niciodată sămânța cea rea, căci aceea va și secera (Galateni 6.7b). Nimeni nu seceră ceea ce a semănat, cel puțin numai dacă nu a intrat pe pământul altcuiva. Înaintea adevărului, nu există nicio excepție. Dacă robul lui Dumnezeu hotărăște să facă un lucru greșit, luând de bună minciuna potrivit căreia scopul scuză mijloacele, atunci a fost ispitit de diavol și nu mai are pe Domnul alături.

Refuzând să umble în Lumină, cei răi preferă întunericul (Ioan 3.19). De aceea, se poticnesc mereu de ceea ce vrăjmașul le pune în față. Îi poți recunoaște după modul iresponsabil în vorbă și purtare. Însă, ei nu se consideră așa, căci, pentru ei, cei ce se poartă după Cuvântul sfânt sunt proști, fiindcă nu știu să profite de lucurile plăcute ale vieții. Nu sunt puțini cei ce au căzut în această capcană.

Așa cum spune versetul citat, cei răi nu știu de ce se poticnesc. Ori, cine merge în întuneric nu va putea vedea niciodată unde își pune pașii. De aceea, continuă să se poticnească de orice. Cel mai rău este că nu se trezesc pentru a urma mustrările Domnului. Există un singur mijloc ca cineva să înceteze de a păcătui: să se teamă din nou de Dumnezeu. Astfel, va avea lumină pe cărarea sa și candelă pentru picioarele sale (Psalmi 119.105).

De un lucru putem fi siguri: Dumnezeu nu a plănuit ca cei mântuiți să se poticnească. Dimpotrivă, El netezește drumul celui ce nu-i este rușine de a-L onora. Însă, cei ce se lasă amăgiți de ”ocaziile” ce se ivesc, vor vedea că acestea nu sunt decât planuri foarte bine puse la punct în iad pentru a-i duce la înfrângere.

Pe de altă parte, cei ce nu încetează de a se teme de Domnul vor avea mereu reușită. Alt fapt important este că a fi religios nu are nimic de-a face cu practicarea Cuvântului. Credincioșii ce dau Cuvântului lui Dumnezeu aceeași importanță pe care o dădeau lui Isus sunt pe placul Celui Preaînalt și se țin departe de ispite.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares