Dumnezeu îi folosește numai pe cei care sunt fermi și ascultători. El nu poate da puterea și responsabilitatea pentru lucrarea Sa celui care este slăbit în credință. Lucrarea pe care Domnul o face astăzi prin noi va avea repercusiuni veșnice. Unele vieți vor fi salvate, dar, din păcate, altele vor fi pierdute. Responsabilitatea noastră de a-L reprezenta este mare, așa că nu putem acționa fără seriozitate și supunere față de îndrumarea Lui.

Caută pe cel la care te trimite Cel Preaînalt, oricine ar fi, și fă asta ori de câte ori ești îndrumat de El. Ahab l-a căutat pe Ilie peste tot; nu a existat împărăție în acea regiune unde să nu fi trimis după prooroc (1 Împăraților 18:10). Cu toate acestea, Ilie nu s-a putut îndoi de această nouă poruncă și nici nu i-a fost teamă de mânia despotului, căci planul lui Dumnezeu includea această întâlnire, care, fără îndoială, avea să rezolve problema secetei pentru totdeauna.

Vezi ca Domnul nu l-a trimis direct la împărat. Aceasta ne învață să căutăm întotdeauna îndrumarea sfântă și să credem în ea. Cei care sunt călăuziți de Duhul lui Dumnezeu sunt ca vântul, care nu știe de unde vine sau unde merge (Ioan 3:8). Important este să ai încredere în ceea ce spune Cel Preaînalt și să acționezi în conformitate cu cuvintele Sale, pentru că chiar dacă vezi o alegere mai bună, aceasta nu este adevărată. Direcția pe care ne-o dă El va fi întotdeauna cea mai bună în toate situațiile.

Omul vede foarte puțin, în ciuda faptului că se laudă cu abilitățile sale. Tatăl ceresc este atotștiutor și, prin urmare, știe cel mai bun mod de a rezolva orice dificultate. Planurile omului, deși aparent promit să-i dea victoria, nu vor rezolva complet nicio problemă. Numai Dumnezeu știe cauza și rezolvarea problemelor: Toate le face de minune; chiar şi pe surzi îi face să audă, şi pe muţi, să vorbească (Marcu 7,37).

Faptele lui Ahab și ale familiei sale au provocat seceta și foametea care a urmat și care a devastat Israelul. Dacă Domnul nu l-ar fi trimis pe Ilie să facă acea lucrare, împiedicând ca ploaia să cadă în acea regiune timp de trei ani și șase luni, poporul Său s-ar fi pierdut în idolatrie și vrăjitorie pe care împăratul iresponsabil le răspândea în țara copiilor lui Dumnezeu. Proștii aceia au batjocorit judecata lăsându-se amăgiți de minciunile dușmanului.

După ce l-a văzut pe Ilie, regele l-a numit acela care nenorocește pe Israel (1 Împăraților 18:17). Aceasta arată că, Ahab credea că omul lui Dumnezeu a închis cerurile poporului și, după cum a spus el, nu va fi ploaie (1 Împăraților 17:1). Răspunsul lui Ilie către împărat a fost simplu: tu ești adevăratul necaz al națiunii, precum și casa tatălui tău (1 Împăraților 18:18). Din păcate, unii oameni își schimbă părerea doar după ce au suferit mult; alții se vor schimba parțial, dar nu se vor converti niciodată cu adevărat.

Sfârșitul suferinței cauzate de secetă se apropia, dar mai întâi era necesar să se dovedească cine este adevăratul Dumnezeu. Ilie a auzit de la Cel Preaînalt ce trebuia să facă și a făcut totul întocmai. Rezultatul a fost că poporul lui Israel s-a întors la Domnul, iar închinătorii vrăjmașului s-au făcut de rușine. Cea mai mare misiune a noastră este să slăvim pe Cel Prea Înalt.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares