Fiind alesul lui Dumnezeu, Avraam se străduia să-I facă voia. Înțelegând că trebuie să trimită pe unul dintre slujitorii săi la rudele sale pentru a peți o soție pentru fiul său Isaac, patriarhul l-a ales pe cel bătrân, care era șeful gospodăriei sale. Însă, înainte de a-l trimite în această misiune foarte importantă, l-a pus să jure că va face ceea ce i s-a spus. Cât timp trebuie să se fi rugat Avraam înainte de a primi undă verde de la Dumnezeu, numai Domnul știe.

Slujitorul său încercat și smerit a reacționat ca patriarhul și a umblat în frica Domnului. Din Avraam și apoi din Isaac urma să se dezvolte o familie care va binecuvânta întreaga omenire. Patriarhul nu a făcut o glumă când a spus că îngerul lui Dumnezeu va merge înaintea slujitorului său și că o astfel de fecioară va fi găsită, căci vorbise prin Duhul sfânt. Așa trebuie să procedăm în toate, pentru că, fără a respecta îndrumările Celui Preaînalt, vom păcătui prin minciună sau prin neascultare.

Misiunea era fost una foarte specială și numai cei care au umblat în Duhul sfânt o puteau îndeplini. Slujitorul s-a pornit, știind că Dumnezeu va fi cu el; altfel, ar fi fost în zadar să se ia după omul ducând un urcior cu apă, fiindcă nu ar fi ajuns în camera pentru oaspeți(Luca 22:10-12). Apoi, dacă femeia nu ar fi vrut să-l urmeze, el ar fi fost scutit de sarcină și păcatul ar fi fost al ei. Niciun păcătos nu este potrivit pentru lucrarea veșnică pe care o face Domnul pe pământ.

Credinciosul ar trebui să se străduiască mai mult pentru Dumnezeu decât pentru propriile sale interese. Cel care nu ia seama la Cuvântul Domnului și adaugă sau ia ceva din el nu va avea îngerul înaintea sa. O supunere completă se nădăjduiește de la aleșii Domnului, căci altfel lucrarea va lăsa de dorit. Cine nu crede în ceea ce spune Tatăl pierde mult, iar cel ce preferă lucrurile vieții nu se va strădui niciodată să împlinească un plan „nebunesc” al unui bătrân înaintat în ani (Geneza 24.1).

Fiecare pas al acelui slujitor a fost făcut în frica de Dumnezeu. Fără îndoială, acea misiune i-a făcut foarte bine. Ajuns în cetatea Nahor, s-a rugat mult (Geneza 24:12-14) și, de îndată ce a terminat de vorbit, Domnul i-a și răspuns. Cea mai bună rugăciune este despre ceea ce auzim de la Cel Preaînalt. El fusese de acord cu cine avea ungerea și chestiunea a fost rezolvată. Slujitorul credincios umblă în fapte pe care Dumnezeu le pregătește dinainte și este răsplătit din plin.

El nu se afla în găsirea oricărei femei, ci pe cea specială, pregătită de Domnul (Geneza 24,16). Totul s-a întâmplat așa cum spusese Avraam. Succesiunea evenimentelor dovedește că de la început, când Avraam l-a pus să jure, și până în momentul în care Rebeca și-a dat consimțământul și a avut loc întâlnirea ei cu Isaac, mâna sfântă a scris totul (Geneza 24.1-67). Așa trebuie să fie mereu!

Te-ai pregătit să te duci înaintea lui Dumnezeu ca un lucrător pregătit să folosească drept Cuvântul Adevărului? Acesta este mesajul Domnului către slujitorii care vor fi binecuvântați (Matei 24,46). Dacă ai fi ales pentru o sarcină similară, ai fi gata oare să o duci până la capăt? Roagă-te acum!

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares