Luaţi seama la voi înşivă! Dacă fratele tău păcătuieşte împotriva ta, mustră-l! Şi dacă-i pare rău, iartă-l!
Luca 17.3
Păcatul pe care îl comitem împotriva cuiva ne supune autorității sale. Totuși, dacă Duhul Sfânt ne arată greșeala noastră, trebuie să căutăm darul pocăinței și să implorăm pe Dumnezeu ca inima acelui om să ne audă și să ne ierte. Cu siguranță, Cel ce a început o lucrare bună o va și sfârși (Filipeni 1:6). Astfel, putem fi convinși că stăpânirea duhului necurat va fi eradicată din viața noastră. Aleluia!
Trebuie să fim precauți atunci când mustrăm pe cineva care a păcătuit împotriva noastră, căci obiectivul principal este de a conduce acea persoană la pocăință. Nu ne putem grăbi, spunându-i că greșește și apoi să o iertăm imediat. Trebuie să lucrăm cu Duhul Sfânt pentru ca ea să nu se piardă. Vedeți bine, suferim din cauza faptelor sale și încă va trebui să fim răspunzători de pierzania care o așteaptă?
Putem oferi iertarea doar celui care vrea să se întoarcă de la păcat. Altfel, va trivializa acest act de o semnificație imensă, va cădea în alte ispite și va refuza oferta Domnului de pocăință și mântuire. Să nu fie vina ta dacă părăsește prezența Celui Preaînalt cu tristețe! Din păcate, pentru că iubesc păcatul, mulți preferă pierzania veșnică decât să-și îndrepte greșeala. Cei aflați în poziția de păcătoși trebuie să fie judecați de Dumnezeu Însuși.
A ierta este atât de important încât, dacă cineva se pocăiește, trebuie să-i dai iertare. Însă, nimeni nu se pocăiește de unul singur, ci sub convingerea Duhului Sfânt. Unii oameni sunt frământați de remușcări, dar aceasta nu înseamnă pocăință. Cel pocăit este devastat, își mărturisește păcatele și, în final, imploră iertare. Ne este interzis să-i iertăm pe cei care nu se pocăiesc, spre binele lor.
Lucrarea trebuie să înceapă cu Duhul lui Dumnezeu și să se termine cu El. Dacă ați fost șocați de ceea ce ați auzit și v-ați înfuriat, cereți timp să vă rugați și să auziți de la Domnul cum să procedați. După ce ați meditat la îndrumarea sfântă și ați strigat, comunicați-vă decizia. Când cineva a fost convins de Duhul Sfânt de greșeala sa, nu-i putem refuza iertarea, ca nu cumva să ne trezim luptând împotriva Domnului. Totuși, nu vă grăbiți să spuneți altceva decât ceea ce simțiți de la Dumnezeu.
Auzind mesajul Învățătorului pe această temă, apostolii L-au rugat să le sporească credința, deoarece era o chestiune foarte serioasă. Credința ne este dată pentru a ne elibera de boli și de probleme financiare și familiale, printre altele. Meditați asupra textelor biblice despre iertare, ca să puteți ierta, căci tot ce nu este din credință este păcat (Romani 14:23). Numai cu credință veți putea acorda adevărata iertare și izbăvi pe cineva care este în pragul condamnării. Stați de veghe și rugați-vă!
Când au rugat pe Isus să le sporească credința pentru a ierta, El a răspuns: Dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi zice dudului acestuia: Dezrădăcinează-te şi sădeşte-te în mare, şi v-ar asculta (Luca 17:6). Nimeni nu a văzut vreodată o plantă scoasă din pământ, să fie aruncată în mare și să prindă rădăcini acolo. Meditați asupra Cuvântului și învățați tot ce este necesar pentru viața voastră duhovnicească!
În Hristos, cu dragoste,
R. R. Soares