Îngrijorarea lui David cu privire la îmbătrânire merită comentată. Mulți oameni, când nu mai au puterea tinereții, sunt ignorați de cei mai tineri și considerați neajutorați. Este o greșeală gravă să gândim așa, deoarece, chiar dacă puterea fizică nu mai este aceeași ca înainte, puterea spirituală, cu experiența acumulată și credința puternică, este de mare valoare.

Împăratul vedea întotdeauna brațul Domnului lucrând în favoarea sa. În acele zile, era urmărit de mulți și le putea observa disprețul față de el, deoarece semnele chemării sale la casa tatălui său se apropiau. Însă, când L-a căutat pe Domnul, a fost îndrumat să-L roage să nu-l părăsească. Astfel, s-a rugat din toată inima și, prin porunca Duhului Sfânt, a scris, în acest Psalm, lecția învățată. Ești autorizat să te bucuri de această binecuvântare, căci acum este timpul să-I slujești lui Dumnezeu.

Acum, și tu poți striga și crede că vei primi ajutorul Celui Preaînalt. Bătrânețea este rezultatul unei vieți ordonate, al ascultării de Dumnezeu și al faptelor bune. Bătrânii dovedesc că anii lor nu au fost scurtați de diavol. Cei care ascultă sfatul și primesc învățătura, vor fi înțelepți la sfârșitul lor. (Proverbele 19:20). Trebuie să cercetați Biblia ca să știți ce spune ea despre voi (Ioan 5:39).

Sunt oameni care îmbătrânesc în ciuda faptului că sunt încă tineri, iar alții, la o vârstă înaintată, rămân viguroși. Cine înțelege voia Domnului și o îndeplinește dovedește că Îl iubește și, prin urmare, este iubit de El (Ioan 14:21). Așadar, să nu îngăduiți ca nimeni să vă disprețuiască. Adevăratul rob al lui Dumnezeu va fi onorat de El, indiferent dacă are sau nu părul cărunt și fața ridată.

Cererea lui David a venit din înțelegerea a Cuvântului. Ori, Domnul ne-a asigurat că nu ne va părăsi niciodată. Desigur, diavolul se va strădui să ne distrugă speranța. Însă, dacă ne deschidem inimile și ne rugăm lui Dumnezeu, așa cum a făcut împăratul Ezechia când a auzit că va muri în curând și, prin urmare, trebuia să-și pună casa în ordine (2 Regi 20:1-5), vom primi pe deplin răspuns.

Dintr-un motiv spiritual, David a mijlocit pentru a nu fi părăsit. A făcut-o pentru că dorea să îndeplinească puțin mai mult din lucrarea lui Dumnezeu. Împăratul știa că încă putea face cunoscută oamenilor puterea Celui Atotputernic. Astfel de motive L-au determinat pe Tatăl ceresc să-și schimbe planul pentru viața unui om, prelungindu-i zilele. Desigur, a merge în Rai este mai bine decât a trăi aici, dar fiul lui Iesei a vrut să ofere generației viitoare cunoașterea lui Dumnezeu, și a fost auzit.

Dorința lui David era să pregătească materialul astfel încât cei născuți după moartea sa, ca noi, să știe cât de mult înțelegea Cuvântul. Cunoscând Scripturile și crezând în ele, generațiile viitoare puteau fi și ele binecuvântate. Ce inimă virtuoasă avea împăratul lui Israel!

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares