Este bine să ne amintim că fiii lui Iacov erau duși într-un ținut material, așa că lucrarea de nimicire pe care o trebuiau să o facă ar fi fizică și trebuia să fie totală. Nu puteau greși – să facă o înțelegere cu vrăjmașul – neascultând porunca lui Dumnezeu. Saul a încălcat legea în cazul lui Agag și al vacilor. Potrivit lui, oamenii au considerat că este mai bine să le păstreze și, astfel, au comis marea lor greșeală. Actul de răzvrătire este considerat o lucrare de vrăjitorie (1 Samuel 15:23).

Astăzi, suntem duși într-o țară spirituală, cea a promisiunilor sfinte, așa că nu trebuie să mergem personal sau să trimitem pe cineva să pună capăt locurilor de cult ale diavolului – fie pe munți, fie pe dealuri sau sub orice copac –, ci să folosim puterea ce ne-a fost dată în Hristos, dând o poruncă simplă și eficientă, în Numele lui Isus.

Acele locuri ar fi capcane pentru poporul lui Dumnezeu dacă nu ar fi fost anihilate. În momente de slăbiciune, mulți israeliți le-ar căuta și astfel L-ar ofensa pe Cel Preaînalt, care le dădea un teritoriu liber de adversari. Totuși, mulți nu au luat în seamă acest lucru și s-au dedat la tot felul de imoralități spirituale, mentale și sexuale, asociindu-se cu cei care ar fi trebuit eradicați.

Este important să subliniem faptul că nimicirea pe care o vom înfăptui astăzi este în domeniul spiritual și în prezența lui Dumnezeu. Pentru aceasta, nu vom striga și nici nu vom repeta ordinul încontinuu. Cu fermitate, vom porunci, în Numele lui Isus, ca lucrările Iadului să înceteze în țara noastră, în proprietatea noastră, în familie, în apostolie, la locul de muncă și oriunde ne va așeza Domnul. Urmați doar instrucțiunile Cuvântului!

De la începutul vieții mele cu Hristos, care a început foarte devreme, la vârsta de șase ani, am reflectat asupra mustrărilor găsite în cărțile Regilor și Cronicilor. Când se spunea că un rege a făcut voia lui Dumnezeu, dar nu a îndepărtat locurile înalte, iar oamenii au continuat să ardă tămâie, am fost tulburat. Cu siguranță, era Domnul care îmi arăta că nu au împlinit porunca.

Chiar obișnuiam să spun: „Doamne, de ce această mustrare, dacă a făcut totul bine?” Dar acum înțeleg! În versetul 3 din Deuteronom 12, ordinul a fost extins: trebuiau să spargă statuile, să ardă dumbrăvile, să taie chipurile cioplite și să șteargă numele dumnezeilor. Creștinul trebuie să înțeleagă autoritatea care i-a fost dată în Hristos. Dacă vrea să facă voia lui Dumnezeu, cu siguranță va reuși.

Cel Atotputernic știe cât de rea este închinarea la orice ființă. Însă, închinarea îndreptată către El ne este benefică, deoarece nu este făcută pentru ca El să Se mândrească, ci pentru a ne întări, ca bebelușii când se hrănesc la sânul mamei lor.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares