Originea lui Moab, tatăl moabiților, nu este una plăcută. El este rodul incestului comis de fiica cea mare cu tatăl ei, Lot, nepotul lui Avraam (Geneza 19:30-38). Ea și sora ei mai mică au avut o idee macabră după ce mama lor a fost transformată într-un stâlp de sare pentru că nu a ascultat de porunca îngerului lui Dumnezeu, trimis la casa lor pentru a scoate familia din Sodoma (v. 26). Nu știm numele soției lui Lot, doar că ea nu a crezut, s-a uitat înapoi și a suferit o pierdere veșnică.

Cele două fiice ale lui Lot l-au îmbătat. Cea mai mare a fost prima care s-a culcat cu el și a rămas însărcinată. A doua zi, cea mai mică a făcut la fel și a rămas și ea însărcinată. Merită să ne amintim că lacomul Lot, văzând regiunea Sodomei bine udată, a ales să meargă acolo și, mai târziu, și-a văzut toată averea dispărând în momentul judecății care a distrus Sodoma și orașele din jur. Mai mult, Lot și-a pierdut soția și a devenit tatăl celor doi fii ai fiicelor sale. Ce rușine!

Dumnezeu a spus că Moabul este ligheanul Său, dar să spele ce? Ei bine, poate să spele tot ce era rău în Lot, pentru că lăcomia l-a făcut să aleagă să locuiască în acel ținut, când ar fi fost mai bine să-l lase în seama unchiului său, care, fără îndoială, ar fi putut schimba viața acelor bărbați care își negau firea masculină. Vorbim despre un eveniment care a avut loc acum patru mii de ani. Înainte de asta, alții au încercat imposibilul, ridicând Turnul Babel, iar Dumnezeu a acționat rapid (Geneza 11:1-9).

Când te gândești la Moab, îți amintești mereu de începutul său teribil. Rușinea lui Lot l-a însoțit de-a lungul întregii vieți, căci, chiar și trăind ca un om neprihănit în Sodoma, nu a putut să-i convingă pe logodnicii fiicelor sale să părăsească orașul cu ele. Aceștia chiar au râs de el când i-a avertizat că îngerii lui Dumnezeu vor distruge acele cetăți. Astfel, toți acei răi au fost „spălați” în acel „lighean”.

Mai mult, Dumnezeu a răzbunat răutatea edomiților față de Israel la scurt timp după ce poporul Său a ieșit din Egipt. Aceasta pentru că, atunci când Moise s-a apropiat de regele Edomului, cerându-i să treacă prin țara sa, răspunsul a fost: El a răspuns: „Să nu cumva să treci!” Şi Edom i-a ieşit înainte cu multă gloată şi cu mână tare (Numeri 20:20). Atunci Moise s-a gândit că este mai bine să aleagă o altă cale, dar Domnul va reacționa la egoismul edomiților.

Aproximativ cinci sute de ani mai târziu, David a domnit în Israel. Toate națiunile din jur au tremurat din cauza faimei acestui împărat. Ziua răzbunării a sosit când David i-a supus pe edomiți: A pus străji în Edom, a pus străji în tot Edomul. Şi tot Edomul a fost supus lui David. Domnul ocrotea pe David pretutindeni pe unde mergea (2 Samuel 8:14). Fii un slujitor credincios al Celui Preaînalt și El te va folosi!

Filistia era un popor asupra căruia Dumnezeu a spus că va triumfa. Filistenii erau dușmani de moarte ai lui Israel. Potrivit istoricilor, ei au venit din insula Creta pentru a ocupa sudul Țării Făgăduite și au dispărut acum aproximativ două mii patru sute de ani. Astăzi, nimeni nu știe unde s-au dus, deoarece nu există nicio înregistrare a urmașilor lor pe pământ. Dumnezeu lucrează doar în mod drept!

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares