După ce ne convertim la Hristos, există o perioadă de transformare, în care Duhul Sfânt ne dovedește greșelile din trecut pentru a ne schimba viața: Şi când va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce priveşte păcatul, neprihănirea şi judecata.  În ce priveşte păcatul, fiindcă ei nu cred în Mine;  în ce priveşte neprihănirea, fiindcăMă duc la Tatăl şi nu Mă veţi mai vedea;  în ce priveşte judecata, fiindcă stăpânitorul lumii acesteia este judecat (Ioan 16:8-11). Dumnezeu este bun, credincios și milostiv!

Tot ceea ce ne spune Cel Preaînalt este în Cuvântul Său. Este regula noastră de credință și viață, pentru a ne aduce mântuirea și a ne-o confirma. Dumnezeu este Duhul Adevărului, așa că trebuie să fim întotdeauna atenți la ceea ce ne arată El în scrierile prorocilor și ale altor oameni folosiți pentru a ne dezvălui calea spre Ceruri. Este timpul să ascultăm de Domnul pentru binele nostru!

Nu știm ce ar trebui înlăturat dinaintea ochilor noștri. Însă, vom ști când glasul lui Dumnezeu ne va dovedi. El vorbește blând, arătând unde și cum am păcătuit; prin urmare, este necesar să ne supunem la tot ceea ce ne spune Tatăl cel iubitor. Altfel, lucrările bune nu vor fi realizate (Efeseni 2:10). Adevărul este că majoritatea dintre noi nu trăim sub binecuvântări, iar diavolul încearcă să ne convingă că nu este nimic rău în asta.

Una dintre greșelile pe care le facem este să lăsăm amărăciunea, tristețea incontrolabilă să ne cucerească inimile și să ne facă să ne simțim extrem de nefericiți. Când suntem sub acest jug, nu simțim nicio plăcere în nimic și, chiar știind că nu putem continua în acest fel, nimic nu ne dă puterea să ieșim din această stare și să mergem pe calea credinței. Fiecare om reacționează în felul său, dar nu este bine să ne considerăm neprihăniți.

În urma amărăciunii, apare mânia împotriva noastră și a oamenilor care ne vor doar binele. O inimă mânioasă ne face să le dorim răul celor care nu au nicio legătură cu viața noastră și să condamnăm pe oricine pentru ceea ce ni se întâmplă. Însă, cel mai grav lucru este să nu vedem că cea mai mare problemă este să nu ne asumăm pe noi înșine în Isus (Galateni 2:20). Când suntem în Hristos, nicio amărăciune nu ne stăpânește (Romani 8:31,32).

Este de neconceput ca un creștin să se lase influențat de jignirile făcute de un fiu al lui Satana. Când un slujitor credincios, mânios, se duce să se răfuiască cu cel care l-a jignit, cu cel care a inițiat agresiunea verbală, sfârșitul unui astfel de conflict poate fi cel mai rău posibil, deoarece oamenii înfuriați devin robii vrăjmașului (Psalmi 37:8-11). Dacă Duhul Sfânt vă arată că vă îndepărtați de Cuvânt, primiți sfatul Lui!

Este bine să fim atenți pentru a nu ne implica în dispute, nici să ne obosim în certuri, pentru a demonstra că avem dreptate. Cu cât stăm mai departe de strigăte, cu atât arătăm mai mult că suntem oameni buni. Nimeni nu știe ce se poate întâmpla dacă toată lumea se agită și recurge la violență. Fiți împăciuitori în orice vreme (Matei 5:5,9)!

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares